Starea sufletească, nevoia de a comunica sau de a face o schimbare, sau poate infulenţa amicilor,cum probabil se gândesc unii, m-a făcut să revin la ideea blogăritului. Impulsul de moment fără un scop stabil sau o promisiune a cursivităţii s-a concretizat în aceastră pagină virtuală.
Acum, vreau să împart asta cu voi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu